Azi am ucis...
Cu sânge rece am curmat o viaţă,
O viaţă ce-a-nceput aseară
O viaţă ce-am sfârşit-o azi dimineaţă...
Şi nu e prima dată...
Conştiinţa-mi plânge de atâtea crime
Pe care le-am făcut de-atâtea ori
Cu ingeniozitatea criminalilor din filme...
Am vrut să mă predau...
Dar unde-am fost toţi m-au poftit afară,
Au spus că nu au închisori pentru cei care
Au omorât cuvinte cu o radieră "mortuara"...
Acasă m-am întors...
Având în faţă foaia transformată-n eşafod,
Am luat în stânga creionul ce le-a dat viaţa
Şi-n dreapta radiera ce le-a spânzurat de pod...
Oare aşa se simte-un zeu?...
Când scoate viaţă din nimic
Ca mai apoi să o sfârşească,
Din cine ştie ce pretext mai mare sau mai mic...
Un lucru n-am putut...
Să scap de umbra cuvântului scris,
Deşi l-am şters el a rămas,
În sufletul hârtiei,strigoi din noaptea unui vis...
Şi voi rămâne toată viaţa...
Cu mâinile pătate de cărbune,
De la cuvintele ce le-am scris ieri,
De la cuvintele ce le voi scrie mâine...
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu