marți, 16 martie 2010

CrescentMoon


Călcând cu paşi tăcuţi,pe ape străvezi

Laşi nuferii sălbatici şi blajini

Să-ţi mângâie obrajii arginiti.

 

Doar vântul îndrăzneşte,să-ţi mângâie părul,

Cărbune-aprins de soarele apus acum...

Înebunit de luna ce-i duce şi ea dorul.

 

Îţi pleci privirea de cristal,în lacul îngheţat...

Doi ochi căprui de chihlimbar,pe chipul de mărgăritar,

 Se oglindesc timid în lacul fermecat.

 

Cu glasul de zeiţa,şi râsul de copil,

Tu bucuri vietaţile naturii mama...

 Ce-ţi dăruieşte drept ofrandă,inel cu piatră de safir

 

Întinzi mâna firavă,spre irişii de indigo,

Imperiale flori ce-şi pleacă capul,

Şi-ţi poartă visele în ritmuri de tango.

           

Dispari în roua dimineţii,la începutul lumii,

Dispari în întuneric devenit lumină...

Tu,CrescentMoon,crăiasă şi stăpână-a lunii...

                       

1 comentarii:

Child Of Sunset spunea...

He he , stiu detaliu secret , Revenind .

Doi ochi căprui de chihlimbar,pe chipul de mărgăritar - intotdeauna ele au ochi caprui ... hmm , nu stiu daca ar trebui sa interpretez asta , dar imi face placere sa observ lucruri . So I'll stop here .

Imi place poezia . Intotdeauna zic asta . Nu spun ca m-a impresionat , doar ca imi place . E good .

Trimiteți un comentariu