luni, 1 martie 2010

Lis’dargor



Născute din iubire doar ca să iubiţi
Sunteţi bucuria pământului pe care traiţi
Aţi fost încă de la începutul vremii
Floarea de cireş din amurgul serii

Raza de lumină din întunericul numit viaţă
Voi sunteţi răsăritul din fiecare dimineaţă
A voastră aură scoate din noi tot ce-i mai bun
Drept mulţumire vă oferim lumina lui Saturn

O viaţă fără voi ar fi adervărat deşert
O viaţă fără voi n-ar fi ceva corect
Deşi nu recunoaştem,avem nevoie de voi
Aşa cum şi pământul are nevoie de ploi

Avem o datorie sacră în faţa voastră
Să vă protejăm e în natura noastră
Sunteţi cel mai de preţ lucru pentru noi
O să vă fim alaturi,la bucurii şi la nevoi

Deşi cât de speciale sunteţi,uităm mereu
Vine o zi din an când ne-amintim din nou
Că lângă noi nu veţi fi în permanenţă
Dar noi o sa sperăm plini de credinţă

Cum să vă răsplătim de-ajuns,nu ştim,
V-am dărui şi cerul cu tot cu-al lui senin
V-am da şi luna,dar e peste putinţele noastre
V-am pune trandafiri albaştri în ale sufletului glastre

3 comentarii:

Child Of Sunset spunea...

adervărat - adevarat

Este o poezie despre flori si doresc sa cred ca despre trandafiri , chiar daca in ultimul vers mentionezi despre ei . Nu , eu asa cred . Si cum ador trandafiri si sunt total dependenta de ei :)) , sunt de acord . O viata fara ei ar fi pustie . Love this one .

Anonim spunea...

....este de fapt o poezie pt noi...pur si simplu noi....scrisa de 1 martie.....pt noi....

KageSinner spunea...

@Anonim:ai dreptate...

Trimiteți un comentariu