Închide-i Doamne ochii!
Astupă-i glasul violent,
Să n-o aud…
Să nu mai văd în faţa mea,
Trupu-i firav şi zvelt…
Îneacă-i formele degrabă!
În fumul negru al uitării,
M-au ispitit…
Mi-au tot trezit instincte,
Ce le credeam pierdute-n agonia verii…
Nu te gândi să pleci!
Nu înainte de a coase acele buze,
Ce m-au rănit!…
Ce le-am văzut!
Când au plecat fără să-şi ceară scuze…
Hai du-te, pleacă!
Dar i-a şi umbra ei cu tine,
M-am chinuit destul…
M-a chinuit de-ajuns,
A reuşit să îl separe pe EU de mine…
2 comentarii:
super tare poezia...sa inteleg ca in sfarsit mi-ai oferit ceea ce ti-am cerut...merci...sper sa citeasca si cine trebuie poezia asta...
we'll have to wait and see,maybe she'll read it, maybe she won't.... it's up to her^^
Trimiteți un comentariu