Ia-mă de mână!...
Îndrăzneşte să-mi simţi vârfurile degetelor
Cum îţi desenează geometria iubirii pe piele,
Lasă-mă să-ţi sap în palmă după stele,
Să-ţi simt în pori tandreţea florilor...
Întâlneşte-mi privirea!...
La jumătatea drumului dintre pământ şi furtună
Te vor aştepta ochii mei.
Priveşte-ţi fiinţa cum se scaldă-n ei,
Un iris l-am păstrat pentru tine, celalat pentru lună...
Înţelege-mi uimirea!...
Când buzlele tale s-au luat la ceartă cu ale mele
Sinapsele mi-au explodat în infinite reacţii atomice,
Am simţit cum polii se nasc din nou în păduri de tropice
Şi tot ce mi-a rămas după tine pe buză, au fost rimele...
Las-o să-ţi spună!...
Gură mea să-ţi şoptească cântece din două cuvinte.
O să-ţi intre fiorii în trup şi în gânduri,
O să simţi în sfârşit magia din rânduri.
Doar autorul, că toate de altfel, n-o să ţi-l aduci aminte...
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu