duminică, 5 iunie 2011
Dan'adar III
Cei ce au voinţa să-ţi fure iubirea,
Nu se împiedică de încleştarea dinţilor
Cu atât mai puţin de blestemele mortilor.
Ei sunt vitejii ce-or să găsească fericirea...
Mă bucur de cele trei clipe ce le dai tuturor.
Zâmbete întorc la rându-mi cate vrei, oferă-mi numai...
Şi-o să încerc să te răsplătesc întocmai.
Poate, de meriţi, şi-un bonus dulce-acrişor...
O să încerc să nu-ţi rămân dator,
Teribilă e răzbunarea unei femei ce cunoaşte şi calea
Să supună bărbaţii, să le schimbe credinţa şi starea...
Pentru barbat, mânia femeii e cel mai feroce prădător!
Te laşi iubită de ei dar le laşi la sfârşit şi nota de plată
Realizând totodată consecinţele ce se sparg în capul conştiinţei
Ce din bunătate sau neputinţă le împarte şi fiinţei.
Puteai cel puţin să plăteşti apa plată...
Netrebnicul va fi, şi-ţi va citi dragostea ca pe-un crez
Neştiind ca rana ce îl doare de când citeşte iubirea,
E de la pumnalul cu care-ţi cauţi în pielea lui fericirea,
Mândria de laş draga mea, e specifică oricărui amorez...
Fugi!..orizontul ţi-e linia de sosire,
Dar fuga ce-o alergi n-aduce cu sine uitarea,
Durerile n-o să ţi le spele nici marea!
Te-aşteaptă viaţa la o altă linie de pornire...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu