sâmbătă, 18 iunie 2011

Vote'esp



Sunt nimic!...

Sunt doar materie organică pe un schelete

Ce,totuşi, mi-aş dori să fie mai înalt,

Măcar un pic...



Ştiu nimic!...

Şi ceea ce ştiu e nesemificativ, comparativ

Cu cei, ce toată viaţa lor au căutat cunoaşterea,

Neştiind că o fac în zadarnic...



Fac nimic!...

Am tot făcut până acum şi-acum mă odihnesc,

Sau cel puţin, aşa mă mint în fiecare zi,

A devenit un tic...



Iubesc nimic!...

Sau am iubit, ori încă mai iubesc, nici nu mai ştiu...

Ce am iubit eu, e rândul altora acum să piardă,

Involuntar, poate fatidic...



Spun nimic!...

Încerc să mă păstrez un înţelept păstrându-mi gura-nchisă.

Nu pot vorbi având nimic de zis, nu am acest talent

Să-i spunem noi, empiric...



Aştept nimic!...

Două decenii au trecut şi nu m-am plictisit de stat.

La margine de drum, uitându-mă de-a lungul după el,

Poate-a oprit la vre-un amic...



Urăsc nimic!...

Dacă ar fi ca totuşi să urăsc ceva anume,

Eu m-aş urî pe mine şi pe voi, dar n-am înţelepciunea necesară,

Să mă oftic?...

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu