sâmbătă, 18 iunie 2011
Vote'esp
Sunt nimic!...
Sunt doar materie organică pe un schelete
Ce,totuşi, mi-aş dori să fie mai înalt,
Măcar un pic...
Ştiu nimic!...
Şi ceea ce ştiu e nesemificativ, comparativ
Cu cei, ce toată viaţa lor au căutat cunoaşterea,
Neştiind că o fac în zadarnic...
Fac nimic!...
Am tot făcut până acum şi-acum mă odihnesc,
Sau cel puţin, aşa mă mint în fiecare zi,
A devenit un tic...
Iubesc nimic!...
Sau am iubit, ori încă mai iubesc, nici nu mai ştiu...
Ce am iubit eu, e rândul altora acum să piardă,
Involuntar, poate fatidic...
Spun nimic!...
Încerc să mă păstrez un înţelept păstrându-mi gura-nchisă.
Nu pot vorbi având nimic de zis, nu am acest talent
Să-i spunem noi, empiric...
Aştept nimic!...
Două decenii au trecut şi nu m-am plictisit de stat.
La margine de drum, uitându-mă de-a lungul după el,
Poate-a oprit la vre-un amic...
Urăsc nimic!...
Dacă ar fi ca totuşi să urăsc ceva anume,
Eu m-aş urî pe mine şi pe voi, dar n-am înţelepciunea necesară,
Să mă oftic?...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu