sâmbătă, 6 februarie 2010

IceShard...


Te ştiu de cand eram mici, şi eu şi tu
Te ştiu de cand privirea-ţi nu ştia să spună nu
Eram noi doi copii,amestecaţi prin alţii zeci
Eram noi doi,dar n-am putut ramâne,copii pe veci..

Şi am crescut cu timpul, şi tu şi eu
Şi am crescut în bancile şcolii ce ne-a-nvăţat mereu
Nu-ntodeuna despre ce aveam nevoie,dar am sperat…
Nu-ntodeauna învatam,eram copii, mai şi uitam

Îmi amintesc de clasa unde-am învatat, şi eu şi tu
Îmi amintesc şi bancile, colegii…..tu nu?
îţi aminteşti când cu brutalitate de încheietură te trăgeam?
îţi aminteşti, te-nvineţeam,dar eram mic şi nu ştiam

Am continuat neştiutori să creştem, şi tu şi eu
Am continuat să învaţam si să greşim, nu suntem Dumnezeu
Deşi n-am vrut să credem,există un sfârşit, care a venit,deşi cam nedorit
Iar totul s-a schimbat când ne-am ales cărarea,tu răsărit,eu asfinţit

Dar nu s-a terminat lumea, aşa cum am crezut, şi eu şi tu
Dar nu, ci dimpotrivă, a fost doar începutul
Şi ajutaţi de prieteni noi,am şi uitat copilăria
Şi ajutaţi de dragoste,am cunoscut euforia

Astăzi trăim în diferite lumi,şi tu şi eu
Astăzi tu mergi pe drumul tău, eu pe al meu
Tot ce ne leagă era, şi e copilăria-ndepărtată
Tot ce ne ţine podul dintre lumi e-acea copilărie demult uitată

Acum când tu citeşti aceste rânduri,eşti fericită nu?
Ar trebui să fii micuţo că doar eşti tu…
Fetiţa inocentă ce azi a mai făcut un an
Ce plină de entuziasm aruncă-un râs fugar,
Dar nu uita copil nebun,cu inocenţă pură
Nu te grăbi să creşti prea mult, aşa fără măsură
Ci creşti încet, şi râzi mai mult, dar nu uita
În viaţa asta scurtă iubeşte de asemenea.
Da,o să plângi din dragoste, poate de multe ori,
Dar o să frângi şi inimi…de-atatea ori…
Trăieşte pur şi simplu, fără frică de iad
Şi fără să alergi căutând raiul de toţi vânat…

Azi a căzut din trandafirul vieţii tale
O singură petală, atât de fragedă şi moale…
A optsprezecea petală, atinsă de timplu nepărtinitor
Ce fură-o lacrimă fierbinte sufletului tău neştiutor
Dar nu fi tristă,zâmbeşte,uită-te-n jurul tău
La prietenii ce-i ai,familia, şi n-o să-ţi pară rau,
Trăieşte pentru ei, şi pentru tine-n primul rând
Vreau să te găsesc cum te-am lăsat…..visând
.
.
Cât despre cel ce-a scris aceste rânduri ,s-a dus,e scrum
Nici eu,nici Raziel sau KageSinner nu ştim de ce sau cum
S-a dus în întuneric,lumină-n ochii lui; dar m-a rugat sa-ţi spun:
“IceShard ,grow up…I’m gonna see you soon…“

1 comentarii:

Child Of Sunset spunea...

Aha aha , am ajuns aici in sfarsit . Let's see .

Iar totul s-a schimbat când ne-am ales cărarea,tu răsărit,eu asfinţit - antiteza mea iubita . Da , normal ca imi place , dar e si buna in context . Good job here .

timplu - timpul

Cât despre cel ce-a scris aceste rânduri ,s-a dus,e scrum
Nici eu,nici Raziel sau KageSinner nu ştim de ce sau cum
S-a dus în întuneric,lumină-n ochii lui; dar m-a rugat sa-ţi spun:
“IceShard ,grow up…I’m gonna see you soon…“ - Jur ca aproape mi-au dat lacrimile .

Poezia asta este de-a dreptul emotionanta sincer. Cu atata sinceritate scrisa si atat de nu stiu cred ca pura . In primul rand sincera . Chiar imi place . La nebunie doamne . Se vede ca e speciala . Very good . Love this one .

Trimiteți un comentariu