sâmbătă, 6 februarie 2010

Jun’kara


Prin ceata de vis a noptii
Prin focu’ albastru al sortii
Iti porti pasii spre necunoscut
Te-ntrebi din nou ce ai facut

Sa fie oare destinul tau
Te-afunzi in intuneric si ti-e tot mai greu
Sa respiri aerul diminetii
Sa te bucuri de culoarea vietii

Te uiti in jur dupa lumina
Gandurile-ti decoloreaza prezenta divina
Totul e gri,un pastel abstract
Desi esti motivul de autor pictat


1 comentarii:

Child Of Sunset spunea...

Iar am impresia ca ii lipseste ceva poeziei , o continuare cred . Parca e incompleta ceea ce nu e neaparat rau . Imi place recunosc :-? . Uneori am impresia ca scrii poezia dupa poze ceea ce e asa interesant . Prima strofa se imbina extraordinar de bine cu a doua , a treia mi se pare ca o frantura . Dar imi place poezia oricum .

Trimiteți un comentariu