Un strop de ploaie pe fruntea cea rece
Zapada-i afara dar timpul tot trece
Te uiti inapoi la drumul de tara
Te uiti si astepti, speranta s-apara
Rafala de vant prin parul tau de catifea
Te-ndrepti inainte desi nu vezi lumina
Ai inchis demult ochii,ai ales destinul
Se ofilesc pe rand, irisul, trandafirul.
Frigul de toamna iti patrunde in suflet
Fiinta ta toata isi retine un urlet
Te priveste luna,isi varsa razele ei
Pe chipul tau palid, o stea printre zei
Intuneric total iti invaluie inima
Gandul e greu, amintitea-i aievea
Pasii de inger ti-i pierzi in nemurire
Aripi acum cazute,au distrus destine
Acum esti muritoare,o vapaie vie
Infinitul ti-e acum doar o prostie
Dar tu tot vezi in nimic totul atat de usor
Ma intrigi ShadowMistress…doar sunt muritor
1 comentarii:
parul tau de catifea - am mai intalnit-o , dar imi place cum suna in context
amintitea-i - amintirea
Infinitul ti-e acum doar o prostie - intotdeauna e o prostie..cred
Ma intrigi ShadowMistress… - Asta suna cat se poate de tare . Sincer . Intotdeauna mi-a placut expresia ,,a intriga" si in context suna de vis .
Imi place poezia asta ca si restul . Ce pot spune este ca am observat ca folosesti in poeziile tale conceptul de muritor nemuritor tare des . Nu stiu daca am observat asta in fiecare poezie , dar am observat . E interesant , dar ma face sa ma intreb ce e in spatele acestei alegeri . In fine , loved it .
Trimiteți un comentariu